PARTEA I – ASPECTE GENERALE
Scopul lucrării este aceala de a analiza aspectele juridice cu privire la programele pentru calculator (software), plecând de la aspectele practice ale acestora, și de a facilita familiarizarea juristilor cu terminologia informatică uzitată de programatori/ companiile de programare software, dar și a acestora din urmă cu terminologia juridică pentru acest domeniu.
În prima parte a studiului urmează să prezentăm câțiva dintre termenii folosiți în domeniu și un inventar (lista neexhausivă) al legislației relevante, iar în cea de a doua parte, ne vom ocupa de clauzele specifice pe care este util să le conțină contractul de licență software și contractual de dezvoltare personalizată de software, ca in final să analizăm și câteva dintre spețele dezbatute în jurisprudență.
1) Aspecte introductive
Realitatea economică denotă faptul că societatea este într-o “revoluție digitala” și din ce in ce mai multe activitati realizate anterior în mod nemijlocit de catre forta umană sunt înlocuite în prezent prin diverse programe informatice pentru calculator, sau prin automatizarea procedeelor tehnice.
Conform unui studiu realizat in anul 2017[1] de Dell Technologies in parteneriat cu Institute for the Future (IFTF) din California, „85% dintre meseriile care vor exista în 2030 nu au fost încă inventate” și „peste 10% dintre locurile de muncă actuale vor fi automatizate în următorul deceniu” .
Potrivit Ghidului meseriilor viitorului- oportunitățile pieței muncii în lumea de mâine[2] realizat in Septembrie 2018 de Asociația INACO, “Roboții amenință chiar și profesia de avocat. În avocatură sunt programe software oferite de Kira Systems – Machine Learning Contract Search, Review and Analysis cu soluţii care reduc timpul de documentare cu 60%, incluzînd scanarea documentelor și identificarea celor mai relevante argumente. Roboții au înlocuit omul în lume.”
Cu toate acestea, reglementarile din domeniu sunt destul de generale și sumare, ba, chiar mai mult, acestea având dispoziții exprese (de expl. “În absența unor clauze contractuale “) prin care lasă la îndemana părtilor să stabilească, în mare parte, conținutul raportului juridic. Din acest context rezultă necesitatea ca părțile să complinească prin prevederi contractuale, aspectele care au ca scop asigurarea echilibrului contractual si reducerea riscurilor legale si/sau contractuale .
Așadar, într-o piață în creștere și din ce în ce mai competitivă, identificarea corectă si controlul exploatarii drepturilor de proprietate intelectuala si/sau industrială rezultate din programele de software este o provocare atât pentru programatori, societati de furnizare de software cât și pentru juriști, având în vedere cel putin două categorii de protecții, cea tehnică și cea juridică, care ar trebui sa fie complementare.
2) Aspecte de ordin terminologic
În legislația internă nu se regasește o definiție a programelor pentru calculator, deși se utilizează acest concept atunci cănd se reglementează drepturile de autor și obligațiile de natură fiscală a veniturilor aferente, în schimb, pentru bazele de date, există o definiție chiar în Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe.
a) În lipsa unei definiții a programelor pentru calculator în Legea nr. 8/1996, am aderat la descrierea preluată din sursa wikipedia[3] din care redăm:
“Programul informatic este reprezentarea sau implementarea unui algoritm într-un cod sursă, scris într-un anumit limbaj de programare. O colecție de programe individuale alcătuite pentru îndeplinirea unui scop comun se numește de obicei software.[a] .
Sarcinile și funcțiile programelor au crescut și cresc permanent, simultan cu dezvoltarea hardului și a sistemelor de operare.[…] pentru rezolvarea unor probleme complexe nu este suficient un singur program. Este nevoie de mai multe programe, care atunci, împreună, se numesc „aplicație”.
In practică, software-urile sunt clasificate in două categorii, software de operare (pentru operarea computerului) si software de aplicatie (pentru îndeplinirea anumitor sarcini).
Din doctrina juridică internă[4] s-a desprins concluzia că se poate prelua definitia din reglementarile europene, care stabilesc, în esență, că „programul pentru calculator este un ansamblu de instrucțiuni destinat pentru a fi folosite cu ajutorul unui calculator în vederea obținerii unor rezultate”.
b) Având în vedere faptul că în majoritatea programelor software sunt incluse, sau au ca rezultat și baze de date sau, mai exact, acestea nu iși ating scopul în lipsa unor baze de date, am apreciat util să analizam și conceptul de “bază de date”.
“O bază de date, uneori numită și bancă de date (abreviat BD), reprezintă o modalitate de stocare a unor informații și date pe un suport extern (un dispozitiv de stocare), […] este vorba de a lucra cu milioane de elemente, fiecare putând consta din cantități de date care trebuie accesate simultan prin Internet de către mii de utilizatori răspândiți pe întreg globul; “[5]
3) Tipologii de software
În prezent, în practica programelor de informatică se disting, in mare, două tipologii de software ce pot fi puse la dispozitia utilizatorilor, și anume:
a) software standard (de exemplu, commercial off-the-shelf- COTS, Saas sau Turnkey) printr-un contract de licență (de regula, cesiune neexclusiva a dreptului de utilizare a unui program), care se furnizeaza, de regulă:
– prin internet sau prin orice altă rețea electronică, prin punerea la dispozitia utilizatorului a programului printr-o platforma informatică ce apartine furnizorului, si mai departe, prin intermediul unei aplicații instalată pe fiecare dintre stațiile finale ale persoanelor care acceseaza/ruleaza programul, indicate de utilizator; si/sau accesul utilizatorului se poate realiza printr- un nume de utilizator și o parolă, sau
– prin instalarea programului software pe diverse stații de lucru ale utilizatorului sau indicate de utilizator, sau furnizarea de programe software standard pe mijloace tangibile (expl., cd sau un alt mijloc purtător de date informatice);
b) software personalizat (custom software, bespoke softwaresau tailor-made software), dezvoltate si/sau adaptate cerintelor specifice ale utilizatorilor (de regula, cesiune exclusiva a dreptului de utilizare a unui program).
4) Temei juridic pentru protecția drepturilor de autor ale programelor pentru calculator si pentru baza de date, precum și pentru protectia drepturilor industriale ale acestora
Reglementări ale acestui domeniu regăsim atât la nivel internațional, european, cât și intern, și le vom trece în revistă, fară însă ca această listă să fie exhausivă, după cum urmeză:
a) Reglementari internationale
4.1. Convenția de la Berna pentru protecția operelor literare și artistice din 9 septembrie 1886*)[6] – cu completarile si revizuirile ulterioare, ultima fiind cea de la Paris la 24 iulie 1971 și modificată la 28 septembrie 1979.
La aceasta Convenție se face trimitere prin normele actuale în acest domeniu, pentru că stabileste principiile după care se ghidează și în prezent domeniul protectiei drepturilor de autor, chiar dacă nu are în cuprinsul său reglementari exprese cu privire la programele de calculator, fapt justificat, de altfel, de momentele la care a fost adoptată/ modificata, în care domeniul I.T. nu avea încă o dezvoltare care sa necesite o protectie.
4.2. Acordul TRIPS[7] – Acordul privind aspectele comerciale ale drepturilor de proprietate intelectuală, Anexa 1C la acordul O.M.C.; incheiat dupa Runda de la Uruguay din 1994 iar „acordul OMC” – Acordul de la Marrakesh de instituire a Organizației Mondiale a Comerțului, încheiat la 15 aprilie 1994 la care Romania a aderat la data de 01.01.1995.
Acordul TRIPS prevede in art. 9-11[8] reglementari exprese în sensul că programele de calculator sunt calificate ca fiind creații intelectuale și sunt protejate ca atare.
b) Reglementari europene
4.3. Directiva 2009/24/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 23 aprilie 2009 privind protecția juridică a programelor pentru calculator[9], netranspusă încă în legislatia interna, fiind transpusă în Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe, doar directiva anterioara (Directiva Consiliului 91/250/CEE din 14 mai 1991) cea pe care a înlocuit-o cea în vigoare la aceasta data.
Obiectul protecției, astfel cum este prevazut în art. 1[10] al Directivei 2009/24, îl reprezinta software-ul, prin dreptul de autor ce se aplica oricarei forme de exprimare a unui program pentru calculator.
Pentru a preîntâmpina o exclusivitate “absoluta” a unui program pe calculator, directiva a stabilit ca ideile și principiile care se află la baza unui element al oricărui program pentru calculator, inclusiv cele care se află la baza interfețelor sale, nu sunt protejate de dreptul de autor, ci doar dacă programul este original, în sensul că reprezintă o creație intelectuală proprie a autorului.
Desigur, un astfel de criteriu, al originalitatii programului, a deschis în practica de specialitate și cea a dezbaterilor juridice, multe posibilitati de interpretare.
4.4. Directiva 2001/29/CE a parlamentului european și a consiliului din 22 mai 2001 privind armonizarea anumitor aspecte ale dreptului de autor și drepturilor conexe în societatea informațională,
4.5. Directiva 96/9/CEa Parlamentului European si a Consiliului din 11 martie 1996 privind protecția juridică a bazelor de date[11], transpusa in legislatia interna prin Legea nr. 8/1996.
In art. 3[12] al Directivei 96/9 regasim și protectia juridica a bazelor de date, care arata că bazele de date care, prin alegerea sau dispunerea elementelor, constituie o creație intelectuală proprie a autorului si sunt protejate ca atare de dreptul de autor, însă această protecție nu se extinde și la conținutul lor și nu aduce atingere drepturilor care continuă să aibă incidență asupra conținutului datelor.
4.6. Directiva (UE) 2019/790 a parlamentului european și a consiliului din 17 aprilie 2019 privind dreptul de autor și drepturile conexe pe piața unică digitală și de modificare a Directivelor 96/9/CE și 2001/29/CE, este practic, cel mai actualizat act si corelat la realitatile concrete, ce urmeaza sa fie transpus si in legislatiile interne.
4.7. Directiva (UE) 2016/943 a Parlamentului European și a Consiliului din 8 iunie 2016 privind protecția know-how-ului și a informațiilor de afaceri nedivulgate (secrete comerciale) împotriva dobândirii, utilizării și divulgării ilegale, transpusă în legislatia internă prin reglementari cuprinse in Codul Civil si Codul Penal, dar si prin O.U.G. nr. 25/2019 privind protecția know-how-ului și a informațiilor de afaceri nedivulgate care constituie secrete comerciale împotriva dobândirii, utilizării și divulgării ilegale, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative.
Acestă directivă are ca scop protejarea întreprinderilor care investesc în achiziționarea, dezvoltarea și aplicarea de know-how. Investiția realizată în generarea și aplicarea capitalului intelectual este un factor determinant în ceea ce privește competitivitatea și performanța legată de inovare pe piață. Unul dintre aceste mijloace consta în utilizarea drepturilor de proprietate intelectuală.
Astfel, directiva are in vedere ca în cadrul protectiei secretelor comerciale sa fie incluse și protectia drepturilor de autor asupra programelor pentru calculator.
4.8. Directiva 2004/48/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 29 aprilie 2004 privind respectarea drepturilor de proprietate intelectuală, transpusa intern si prin O.U.G. nr. 100/2005 privind asigurarea respectării drepturilor de proprietate industriala,
4.9. Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului, din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor), Implementat in legislatia interna prin Legea nr. 190/2018.
c) Reglementari interne
4.10. Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe- republicată în anul 2018 și modificata ulterior. ©
Autorul programului pentru calculator poate fi doar o persoană fizică, nu si o persoana juridica, astfel cum prevad atat reglementarile din în legislatia interna, prin dispozitiile art. 3. – (1)[13], art. 1 alin. 1[14] si art. 7[15] din Legea nr. 8/1996 cat si cele europene, in art. 2[16] din Directiva 2009/24/CE privind protecția juridică a programelor pentru calculator.
Capitolul IX din Legea nr. 8/1996 este destinat Programelor pentru calculator (art. 73 -82), si stabileste că protecția programelor pentru calculator include, potrivit art. 73[17], orice expresie a unui program, programele de aplicație și sistemele de operare, exprimate în orice fel de limbaj, fie în cod-sursă sau cod-obiect, materialul de concepție pregătitor, precum și manualele.
Potrivit prevederilor art. 32. “Drepturile patrimoniale asupra programelor pentru calculator durează tot timpul vieții autorului, iar după moartea acestuia se transmit prin moștenire, potrivit legislației civile, pe o perioadă de 70 de ani.”
În capitolul VII, denumit Drepturile sui-generis ale fabricanților bazelor de date, art. 140[18]-143, stabilesc în ce constă protecția juridică a bazelor de date, fiind preluate, în mare parte, din Directiva 96/9/CE.
Concret, este dreptul de a împiedica extragerea și/sau reutilizarea neautorizate a unei baze de date și are o valabilitate de 15 ani de la data la care a fost finalizată crearea bazei de date.
4.11. O.G. nr. 25/2006 privind întărirea capacității administrative a Oficiului Român pentru Drepturile de Autor.
O.G. nr. 25/2006 stabileste în art. 3 lit. b)[19] că O.R.D.A. (Oficiul Român pentru Drepturile de Autor) administrează Registrul national al programelor pentru calculator, iar în art. 4. – se prevede că înregistrarea în registrele naționale este obligatorie și se efectuează pe propria răspundere a persoanelor fizice sau juridice, proba înregistrarii se poate face, potrivit art. 19, cu certificatul de înregistrare.
Înregistrarea în registrul de la O.R.D.A. nu are însă decât atributul de a conferi opozabilitate față de terți, nefiind consitutivă de drepturi de autor.
În art. 2 lit g)[20] se defineste licența programului pentru calculator – ca fiind autorizarea scrisă care însoțește programul pentru calculator, dată de titularul dreptului de autor privind dreptul de utilizare a acelui program.
Potrivit art. 43[21] neînregistrarea programelor de calculator în registrele naționale administrate de O.R.D.A., se sanctioneaza cu amendă de la 2.000 lei la 10.000 lei.
d) Temei juridic pentru protectia drepturilor de proprietate industrială privind mărcile sub care se pun pe piata programele pentru calculator
4.12. Legea nr. 84/1998 privind mărcile și indicațiile geografice. ®
În practica I.T., programele software, se pun pe piață încorporând, pe lângă dreptul de autor, și un drept de proprietate industrială, ce le conferă un drept exclusiv de utilizare/transfer al acestui program sub marcă proprie (trademark).
Desigur, în practică se poate întalni protecția cumulată atât a mărcii sub care se pune pe piață programul software cât și protectia brandului firmei care comercializează un astfel de program.
Cu alte cuvinte, mărcile comerciale pot fi înregistrate pentru o gamă mai largă de clase de produse si servicii.
e) Temei juridic cu privire la finanțarea programelor de calculator- software
4.13. Legea nr. 533/2004 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 51/1997 privind operațiunile de leasing și societățile de leasing
Sfera de reglemenatre a acestui act normativ are în vedere posibilitatile de finanțare a utilizatorului atât din perspectiva utilizarii programului cât și din perspectiva achiziției unei licențe software.
f) Temei juridic cu privire la aspecte fiscale ale activitatii de programare software.
4.14. Codul Fiscal
În art. 60[22] cu modificarile aduse de art II[23] din O.U.G. nr. 48/2020 privind unele măsuri financiar-fiscale, se reglementează facilitați pentru veniturile realizate din salarii ca urmare a desfășurării activității de creare de programe pentru calculator.
Potrivit prevederilor din Codul fiscal[24], intra în sfera de T.V.A. și cesiunea bunurilor necorporale, indiferent dacă acestea fac sau nu obiectul unui drept de proprietate, cum sunt: transferul și/sau cesiunea drepturilor de autor, licențelor, mărcilor comerciale.
4.15. Ordinul nr. 1168/2017 / 492/2018 / 3024/2018 / 3337/2017 privind încadrarea în activitatea de creare de programe pentru calculator
Reglementarea are în vedere aspectele de natură fiscală, mai exact– stabileste in art. 1[25] că angajații operatorilor economici care își desfășoară activitatea ce include crearea de programe pentru calculator (cod CAEN 5821, 5829, 6201, 6202, 6209), beneficiază de scutirea de impozit pe veniturile din salarii și asimilate salariilor, potrivit art. 60 pct. 2 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu conditia indeplinirii unor criterii, facilitate care se aplica numai pentru veniturile din salarii și asimilate salariilor, potrivit art. 4[26] .
4.16. Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal
Prin normele la codul fiscal, la pct. 8, alin. (11) cu privire la art. art. 271 din Codul fiscal, se defineste practic activitatea de servicii de software în sprijinul calificarii sub aspect fiscal al acestor activitati.
Tot prin Normele la Codul fiscal se stabilesc si aspectele privind teritorialitatea venitului si impozitarea acestuia Sectiunea 1, pct.2 [27] , dar si Prestarile de servicii Sectiunea 2, pct. 8[28].
g) Temei juridic privind protectia consumatorului
4.17. Acestea sunt practic un pachet din care fac parte Legea nr. 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele încheiate între profesioniști și consumatori, Legea nr. 449/2003 privind vânzarea produselor și garanțiile asociate acestora, Legea nr. 158/2008 privind publicitatea înșelătoare și publicitatea comparative.
h) Temei juridic cu privire la aspectele legate de infracțiunile informatice.
Protectia drepturilor de autor dobandite prin crearea programelor pentru calculator beneficiaza si de o protectie care prevede sanctiuni penale pentru încălcarea acestora, după cum urmează:
4.18. Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe, în art.194 si art. 195[29] instituie sancțiuni penale cu privire la faptele prin care se reproduce neautorizat pe sisteme de calcul a programelor pentru calculator, în oricare dintre următoarele modalități: instalare, stocare, rulare sau executare, afișare ori transmitere în rețea internă.
4.19. Cod penal intrat în vigoare din data de 01.02.2014 cu modificările ulterioare.
Codul penal actual contțne reglementari in capitolul VI denumit – Infracțiuni contra siguranței și integrității sistemelor și datelor informatice, art. 360-365[30] , ce stabilesc pedepse de natura penală privind fapte în legatură cu accesul ilegal la un sistem informatic, interceptarea ilegală a unei transmisii de date informatice, alterarea integrității datelor informatice, perturbarea funcționării sistemelor informatice, transferul neautorizat de date informatice, si operațiuni ilegale cu dispozitive sau programe informatice.
4.20. Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, in Titlul II [31] denumit Prevenirea și combaterea criminalității informatice, contine reglementari privind activitatea informatică.
În concluzie, apreciem că profesionistilor, (astfel cum sunt definiti de art. 3[32] din Codul civil) din domeniul contractelor de servicii software, le revine o sarcină nu foare ușoară, de a avea în vedere toate aceste norme care le reglementează activitatea.
PARTEA a II- a- CONTRACTELE DE SERVICII SOFTWARE
a) Legislația relevantă
Așa cum am descris în prima parte a prezentarii, programele pentru calculator pot îmbraca, de regulă, două categorii de prestații:
(i) software standard (commercial off-the-shelf- COTS, sau Software as a service -SaaS[33], Turnkey) – dezvoltat pentru a fi vândut mai multor clienţi, denumit în uzanțele comerciale “licență de program”, de exemplu: licenta Office Professional 2019 Microsoft Corporation[34] sau licența Oracle MySQL Database Service[35], sau
(ii) software personalizat (custom software, bespoke software, sau tailor-made software) dezvoltat pentru a fi vândut unui singur client, conform cu specificaţia acestuia.
La rândul lor, licențele care sunt open source pot fi integrate în software-urile personalizate (solutii hibrid).
Open source[36] reprezintă un software care se caracterizeaza prin libertatea acordată utilizatorilor săi de a-l utiliza, copia, redistribui, studia, modifica și îmbunătăți. Licentele open sourse pot fi de mai multe feluri, de exemplu Licența Publică Generală GNU GPL[37], Apache[38] .
Obiectul dreptului de autor îl reprezintă, practic, codul sursa al software-ului.
În practica judiciară internațională, prima speță a fost în anul 1983 care a recunoscut un drept de autor in materie este cauza Apple Computer, Inc. împotriva Franklin Computer Corp[39]., (nr.714 F.2d 1240 (3d Cir. 1983), când o instanță din Statele Unite a considerat că sistemul de operare al unui computer poate fi protejat dedrepturile deautor dar si că un cod binar , forma software-ului care poate fi citită de cătremașini, a fost protejat de drepturi de autor și nu doar forma de cod software.
Contractele care au ca obiect aceste categorii de software (atât cel pentru o licență software cât și cel pentru dezvoltare de software personalizat), fac parte din categoria contractelor civile nereglementate în legislatia internă, denumite “contracte nenumite”.
În acest caz, reglementarea din legislatia internă la care se poate apela pentru a stabili regimul juridic al unui contract de servicii software, este norma generală, Codul Civil, respectiv dispozitiile de la art. 1166- 1167[40] si art. 1168-1170[41], care trebuie coroborată cu cele din materia dreptului de autor de care ne-am ocupat în prima parte a articolului si, bineîteles, uzanțele profesionale din domeniu.
Sintetic analizând, aceste dispozitii arată că părțile sunt libere să încheie orice contracte și să determine conținutul acestora, în limitele impuse de lege, de ordinea publică și de bunele moravuri, precum si să acționeze cu bună-credință atât la negocierea și încheierea contractului, cât și pe tot timpul executării sale.
Relativ la licentele software, acestea îmbracă, de regulă, forma contractului de adeziune (contracte standard preformulate[42]), reglementat de art. 1175[43] Cod civil, care arată că atunci când clauzele esențiale ale unui contract sunt impuse, ori sunt redactate de una dintre părți, pentru aceasta sau ca urmare a instrucțiunilor sale, cealaltă parte neavând decât să le accepte ca atare, raportul juridic poate fi calificat drept un contract de adeziune.
Cele mai multe dintre contractele de servicii software fac parte din categoria contractelor transfrontaliere, ce includ prevederi referitoare la legislatia aplicabilă contractului. De exemplu, prevederi privind încheierea, executarea contractului, inlcusiv cele privind proprietatea datelor, privind aspectele fiscale ale efectelor contractului, cele privind dubla impunere, forta majora, solutionarea eventualelor litigii etc.
b) Principalele clauze pe care este util sa le cuprindă un contract de servicii software
1. Partile contractului
1.1. Prestatorul/ furnizorul/licențiatorul programului software poate fi atât o persoană fizică, de exemplu, persoanele care dețin specializarea mentionată în Anexa 1 la Ordinul nr. 1168/2017 / 492/2018 / 3024/2018 / 3337/2017 privind încadrarea în activitatea de creare de programe pentru calculator, anexă ce cuprinde ocupațiile specifice activităților de creare de programe pentru calculator[44], cât și o persoană juridică al caror obiect de activitate include, crearea de programe pentru calculator (cod CAEN 5821, 5829, 6201, 6202, 6209).
1.2. Beneficiarul/ achizitorul, utilizatorul programului spftware, poate fi, de asemenea, orice persoană fizică, sau juridică, indiferent de domeniul în care activează.
2. Obiectul contractului.
Generic, obiectul contractului de servicii software constă în acordare de servicii informatice, respectiv de dezvoltarea software, care este definit în practica[45] drept procesul de concepere, specificare, proiectare, programare, documentare, testare și remediere a erorilor implicate în crearea și întreținerea aplicațiilor, a cadrelor sau a altor componente software. Dezvoltarea software este un proces de scriere și menținere a codului sursă.
În functie de tipologia de software, obiectul contractelor poate conține elemente de diferențiere, după cum urmeaza:
2.1. În cazul licențelor software, acestea au ca obiect, un program deja dezvoltat (off-the-shelf- COTS), cu o specifictie tehnică predefinită.
Prin licență se transmite (cesionează), de regulă, de la funizor către utilizator, un drept de utilizare pe durată determinată sau nedeterminată, neexclusiv și netransmisibil asupra programului pentru calculator în cauză, utilizatorului îi revine doar sarcina de a analiza specificația tehnică/informatică a programului, pentru a identifica dacă corespunde, sau nu, cu necesitatile sale.
Sub aspectul formalitaților, licența programului pentru calculator – (PROOF OF LICENSE” sau „POL”, sau “Certificate of Authenticity”) este definită in legislatia internă la art. 2 lit g)[46] din O.U.G. nr. 25/2006, care stabileste ca licența reprezintă autorizarea scrisă, care însoțește programul pentru calculator, dată de titularul dreptului de autor privind dreptul de utilizare a acelui program.
2.2. În cazul contractelor care au ca obiect dezvoltarea unui program pentru calculator/aplicație (software custom) după cerința beneficiarului, obiectul contractului este alcătuit din serviciul informatic de dezvoltare al software-ului, în conformitate cu solicitarea beneficiarului, si din dreptul de utilizare al programului astfel realizat.
În acest caz, obiectul contractului este determinabil, el se stabileste progresiv, prin identificarea cerințelor funcționale ale programului software, având în vedere și cerintele celor care vor interacționa cu aplicația, practic specificatia programului se stabileste prin colaborarea ambelor părți, prestator (profesionistul) și beneficiar[47].
Ulterior dezvoltarii programului, obiectul contractului îl poate reprezenta chiar si dreptul exclusiv de cesiune a dreptului de utilizare, în sensul că, părțile pot conveni prin contract (fiind la libera alegere a părților), ca beneficiarul să fie unicul utilizator al software-ului personalizat și deci pot prevedea posibilitatea Beneficiarului de a interzice Prestatorului să mai acorde altor persoane licenta software dezvoltata dupa cerintele sale.
Apreciem că identificarea cerintelor programului are o importanta deosebită în stabilirea corectă a obiectului contractului de servicii software, în sensul că obiectul contractului trebuie să fie identificat sau cel putin identificabil, pentru a se respecta cerinta de validitate a contractului.
În practica judiciară, am identificat dispute în executarea contractelor, generate tocmai din insuficienta descriere a cerintelor programului.
3. Exemple de clauze specifice contractului de servicii software
3.1. Clauza privind crearea unui prototip al programului.
În cazul programului customizat ce are ca obiect un program de complexitate mai mare, pentru eliminarea riscurilor de neînțelegere a cerințelor software-ului se poate apela și la includerea unei clauze pentru crearea unui prototip de catre prestator care să permită verificarea anumitor scenarii.
Despre cuprinsul caietul de sarcini în cazul unei achizitii publice, se pot regasi detalii în Ghidul de achiziții software pentru instituțiile publice[48].
3.2. Clauza privind infrastructura hardware și software
Atât pentru licențele software cât și pentru contractele de dezvoltare software, este utila includerea unei clauze privind identificarea infrastructurii hardware și software deținută sau recomandată pentru a se deține de catre beneficiar/ achizitor (de exemplu, descrierea stațiilor beneficiarului, hardware minim, sistem de operare, browser, software, număr de stații și servere, etc) cu care noul sistem/program trebuie să se integreze, scopul fiind interoperabilitatea acestora.
Pentru detalii legate de acest aspect tehnic, se poate consulta Cursul 1 – Etapele dezvoltarii software[49].
3.3. Clauza privind Conectivitatea internet
Sunt programe software care pot fi rulate doar prin internet, caz în care se pot include în contract date despre anumite caracteristici ale conexiunii, de exemplu: internet prin cablu fibra optica, tehnologia 4G, sau 5G ; sau un nr de MB/s upload/download necesar pentru a rula programul în condiții optime.
3.4. Clauza privind internaționalizarea programului/aplicatiei
Este utilă atunci când programul/ aplicația software va trebui să funcționeze (ruleze) în mai multe țări, ca de exemplu in software-urile de tipul “e-commerce”[50],
În acel caz sunt uzuale cerințele privind:
– dezvoltarea interfeței în mai multe limbi;
– suport multi valută;
– functia de schimbare a formatului folosit pentru numere și date calendaristice;
– funcționarea în zone diferite de timp.
3.5. Clauze privind scalabilitatea
Una dintre cerințelele software-ului este scalabilitatea, ea fiind definită în practica[51] astfel: “reprezintă un indicator ce măsoară cât de bine se comportă sistemul dacă dimensiunea problemei pentru care el a fost proiectat să o rezolve crește. (…).
Câteva exemple de indicatori concreți care exprimă scalabilitatea unui sistem:
– Numărul de Cereri Simultane (Request Load) –(…)
– Numărul de Conexiuni Simultane (Simultaneous Connections)” – (numarul de utilizatori simultan)
– “Dimensiunea Datelor (Data Size)
– Distribuirea (Deployment) –
– Toleranța la Modificări (Modifiability). “
3.6. Clauze privind securitatea
In privința aspectelor de securitate a programului, cateva dintre elementele care ar putea fi inlcuse in continutul contractului, sunt urmatoarele:
-“Autentificarea[52] reprezintă procesul prin care un utilizator este identificat (poate fi atât o persoană cât și un alt sistem informatic). Un exemplu de cerință de securitate poate fi pe bază de utilizator și parola, sau Unique Identification Marking, UID marking,
– Autorizarea: utilizatorii și aplicațiile autentificate au anumite drepturi de acces la resursele sistemului. De exemplu, un agent de vanzari are acces doar la datele referitoare la vanzarile proprii.
– Criptarea:[53] mesajele trimise de și către aplicație sunt criptate;
– Integritatea: asigură faptul că, conținutul unui mesaje nu este modificat în timpul transmisiei;
– Nerepudierea: expeditorul unui mesaj este sigur că mesajul a ajuns la destinatar, iar destinatarul este sigur de identitatea expeditorului.”
Pentru securitatea programelor exista software de tip antivirus care este folosit, în general, pentru prevenirea și eliminarea virușilor de computer, malware, ransomware.
3.7. Clauza prvind update-uri programului si patch-uri
– Update-ul programului reprezinta actualizarea periodică a acestuia.
În cazul licențelor software actualizarea reprezintă o condiție de bună funcționare a acestuia, iar în cazul software-urilor personalizate, este o cerință de piață, deoarece un program neactualizat are un interes scăzut în utilizare, în raport de viteza cu care evolueză în prezent programele informatice.
– Un patch[54] este un set de modificări ale unui program de calculator sau ale datelor sale de sprijin concepute pentru a-l actualiza, repara sau îmbunătăți. Aceasta include remedierea vulnerabilităților de securitate și a altor bug-uri , aceste patch-uri fiind de obicei numite bug-uri sau corecții de erori și îmbunătățirea capacității de utilizare sau a performanței .
În practică, sunt uzuale astfel de cerințe în contractele de servicii software, ele reprezintănd și o modalitate de respectare a obligațiilor de garanție a produsului software, dar și a principiului bunei credințe în executarea contractului.
3.8. Clauza privind mentenanța
Partile contractului pot sa prevadă dacă, ulterior dezvoltarii și implementarii solutiei software, se va acorda de către Prestator și un serviciu de mentenanță al acestuia pentru menținerea sau restabilirea programului.
3.9. Clauze privind dreptul de autor
(i) aspecte juridice
Plecând de la respectarea prevederilor (art. 79 din Lgea nr. 8/1996) care arată că cesiunea dreptului de utilizare a unui program pentru calculator nu implică și transferul dreptului de autor asupra acestuia, în uzanțele comerciale se întâlnesc, în majoritatea cazurilor, două modalitati de transmitere pe care le-am indicat la pct. 2 de mai sus privind obiectul contractului.
(ii) aspecte tehnice
Pentru că aspectele juridice convenite în contract să poată fi si aplicate, este necesar să se aibă în vedere și aspectele tehnice privind codul sursă și posibilitatile de modificare ulterioară a programului software.
În cazul contractelor cu software personalizat este necesar să se stabilească în mod expres în contract, dacă beneficiarul programului va avea acces la codul sursă.
În practica domeniului informaticii[55] s-au reținut urmatoarele: “Pentru a evita o relație de dependență, trebuie să vă asigurați că veți putea modifica codul sursă independent de furnizorul inițial, veți putea transfera codul sursă către un alt furnizor sau contracta un alt furnizor pentru modificări sau servicii de mentenanță. (…) Opțiunea licențierii fără limitări a soluției și transferul codului sursă și a tuturor livrabilelor în formă prelucrabilă/editabilă, va permite instituției dumneavoastră modificarea sub orice formă a soluției fără a depinde de furnizor. De asemenea această opțiune nu presupune constrângeri suplimentare pentru furnizor. Acesta va putea reutiliza la rândul său rezultate din proiect în alte proiecte (ex: componente reutilizabile).”
3.10. Proprietatea datelor
(i) În măsura în care software-ul include date cu caracter personal, este necesar să se transmită de la utilizator catre furnizor acordul pentru a putea procesa datele pentru serviciile software/cloud in scopul convenit prin acord.
(ii) Pentru a se asigura protectia altor date continute de software, date care pot constitui secrete comerciale ale beneficiarului/utilizatorului, este necesar ca, indiferent de tipul software ales (licenta software sau program personalizat) contractul să prevadă ca datele rămân proprietatea beneficiarului/utilizatorului.
În uzanța licentelor de software, se stabileste ca în orice moment, implicit și în cazul încetarii contractului (de expl. cel de tip abonament SaaS), beneficarul va primi toate datele încărcate (populate) în program, prin divese solutii tehnice care permit ca datele să fie extrase din software într-o formă prelucrabilă (export într-un format standard, excel, etc.) si transmise utilizatorului (acesta fiind proprietarul datelor).
3.11. Clauze privind drepturile de proprietate industrială, mărci comerciale
Contractul poate prevedea clauze prin care utilizatorul programului să fie informat asupra faptului că titularul dreptului de autor care transmite licenta software beneficiază și de protectia juridică a unei mărci comerciale, sau a unei mărci comerciale înregistrate® atât pentru software (de exemplu o denumire, un logo a software-ului, sau un semn distinctiv) cât si pentru altă clase de produse/servicii.
3.12. Clauze privind garanțiile
(i) Furnizorul/ Prestatorul va garanta că un programul licențiat/ dezvoltat în versiune personalizată, va funcționa sub toate aspectele potrivit documentației programului (manual de utilizare) pentru o anumită perioadă de timp.
În practică, termenul de garanție acordat de furnizori este între 3-12 luni de la livrare, acesta este un interval suficient de timp în care utilizatorul programului poate depista eventuale neconformitati ale software-ului.
Furnizorul/ prestatorul garantează că serviciile comandate vor fi furnizate într-o manieră profesională în concordanță cu standardele industriei.
De exemplu, in cazul furnizarii de Servicii de licenta pentru perioada determinata, garantia de buna excutie va putea avea durata egala cu cea a licentei, ulterior garatia putand fi deblocata, daca este cazul.
(ii) Furnizorul/ Prestatorul va garanta că este titularul dreptului de autor al programul licențiat si ca detine toate drepturile care au fost cesionate prin contract/licenta.
3.13. Clauze privind documentele programului:
Printre documentele software-ului ar putea fi următoarele:
– acordul de licentiere,
– facturi cu serviciile de licentiere (dacă este cazul),
– proces verbal de receptie,
– proces verbal de punere în funcțiune a software-ului,
– proces verbal de parcurgere a testelor,
– specificatii functionale.
3.14. Clauze privind alegerea legislației și a instanței /curtii de arbitraj
Cele mai multe dintre contractele de servicii software fac parte din categoria contractelor transfrontaliere, cu efecte pe teritoriul mai multor state, și este necesar să se prevadă o clauză compromisorie, prin care se poate stabili chiar de la încheierea contractului că orice litigiu în legătură contractual respectiv, va fi soluționat, de exemplu, prin arbitraj, organizat de Curtea de Arbitraj de pe lângă o anume Camera de Comerț, în conformitate cu Regulile de procedură arbitrală ale acesteleia.
În concluzie, contractele de servicii software au o gamă largă de aspecte specific care trebuie negociate și incluse în contract.
4. Durata contractului
Durata contractului poate fi diferită în functie de tipul de contract, astfel:
4.1 În cazul licențelor de software, sunt uzuale chiar mai multe opțiuni de utilizare ale unui software, de exemplu:
– de tip licențiere pe bază de abonament (“Software as a service -SaaS”) pentru perioade limitate de timp (6 luni/un an etc), sau licențe la cerere („on-demand software„), sau
– licentiere nelimitată în timp cu privire la dreptul de utilizare al programului.
4.2. În cazul contractelor pentru dezvoltarea personalizată a programelor software, durata contractului are două componente:
(i) termenele de livrare al software-ului, care trebuie să aibă în vedere toate etapele: analiză, proiectare, implementare, testare, eventual instruire personal beneficiar, și
(ii) durata de utilizare a programului, care, de regulă, este nelimitată.
5. Pretul Contractului
În privința licentelor de software, tarifele sunt, de regula standard, prestabilite de furnizor, neputand fi negociate de utilizator.
Însă, în ceea ce priveste contractele pentru software-urile personalizate, pretul este de regulă, determinabil, iar fundamentarea acestuia este, în multe cazuri, o provocare, în sensul în care, deseori, estimarea pretului total pentru dezvoltarea programului este dificil de realizat.
Așadar, partile pot apela la stabilitrea unui tarif orar/ fiind diferentiat in functie de categoria de programator, având la baza criterii precum numărul și complexitatea cerințelor (obiectul contractului) care influenteaza implicit si durata de implementare a programului.
În uzanțele din domeniu IT se regăsește o modalitate de stabilire a prețului contractului prin raportare la metoda Full-time equivalent (FTE), sau whole time equivalent (WTE).
c) Practica judiciară
În practica judiciară se regasesc dispute născute din contractele de servicii software, atât la Curtea Europeana De Justitie (C.J.U.E. ) cât și la instanțele interne .
În cele ce urmează vom analiza câte o spetă pronunțată de fiecare.
(i) Speță analizată de C.J.U.E.
O speță ce constituie un reper în materie, este cea analizată de catre C.J.U.E. și solutionată prin pronunțarea unei hotărâri preliminare în cauza C‑128/11[56], UsedSoft GmbH împotriva Oracle International Corp., la data de 3 iulie 2012, privind „Protecția juridică a programelor pentru calculator — Comercializarea licențelor de ocazie pentru programe de calculator descărcate de pe internet — Directiva 2009/24/CE — Articolul 4 alineatul (2) și articolul 5 alineatul (1) — Epuizarea dreptului de distribuție — Noțiunea «dobânditor legal»”.
Prin hotararea pronunțată, C.J.U.E. a stabilit, în esență, că dreptul de distribuție (al titularului dreptului de autor a programului) asupra unei copii a programului pentru calculator pentru care s-a încheiat un contract de licență de utilizare aferent, se epuizeaza cu ocazia primei vânzări, indiferent de modalitatea în care copia programului a fost pusă la dispoziția clientului de către titularul dreptului respectiv, fie prin descărcarea de pe pagina de internet a acestuia din urmă, fie printr‑un suport material (tangibil) cum ar fi un CD‑ROM sau un DVD.
În cauză a fost analizată situatia de fapt prin care s-a invocat de catre Oracle faptul că dezvoltă și comercializează programe pentru calculator și că este titularul drepturilor exclusive de utilizare a programelor respective în temeiul dreptului de autor, arătând totodată că este și titular al mărcilor verbale germane și a mărcilor verbale comunitare Oracle.
S-a mai invocat si că “Oracle comercializează programele pentru calculator și anume programe pentru baze de date, în 85 % dintre cazuri, prin descărcare de pe internet, “ dar si că, “Clientul descarcă o copie a programului în calculatorul său direct de pe pagina de internet a Oracle. Este vorba despre programe pentru calculator de tip „client‑server”. Dreptul de utilizare asupra unui astfel de program, acordat printr‑un contract de licență, cuprinde dreptul de a stoca în mod permanent copia programului respectiv pe un server și de a oferi acces la aceasta unui anumit număr de utilizatori prin faptul că aceasta va fi încărcată în memoria centrală a stațiilor de lucru. În cadrul unui contract de mentenanță de program pot fi descărcate de pe pagina de internet a Oracle versiunile actualizate ale programului de calculator respectiv („update‑uri”) și programe destinate remedierii erorilor („patch‑uri”). La cererea clientului, programele pentru calculator în cauză pot fi furnizate și pe CD‑ROM sau pe DVD.”
“UsedSoft comercializează licențe de ocazie pentru programe de calculator, în special licențe de utilizare referitoare la programele de calculator ale Oracle din acțiunea principală. UsedSoft achiziționează în acest scop, de la clienții Oracle, astfel de licențe de utilizare, mai precis o parte a acestora în cazul în care licențele inițial achiziționate privesc un număr de utilizatori care depășește necesitățile primului cumpărător.”
În aceste circumstante, Oracle a introdus o acțiune la instantele din Germania prin care a solicitat ca UsedSoft să fie obligată să înceteze astfel de practici.
Prima instanță națională a admis concluziile Oracle. Apelul formulat de UsedSoft împotriva deciziei respective a fost respins, și ulterior, în judecarea recursului, instanta a investit C.J.U.E. pentru a pronunta o hotarare preliminară in acea cauză.
Solutia C.J.U.E. a fost urmatoarea:
“Pentru aceste motive, Curtea (Marea Cameră) declară:
1) Articolul 4 alineatul (2) din Directiva 2009/24/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 aprilie 2009 privind protecția juridică a programelor pentru calculator trebuie interpretat în sensul că dreptul de distribuție a copiei unui program pentru calculator se epuizează în cazul în care titularul dreptului de autor, care a autorizat, fie și cu titlu gratuit, descărcarea acestei copii de pe internet pe un suport de date, a acordat de asemenea, cu plata unui preț destinat să îi permită obținerea unei remunerații corespunzătoare valorii economice a copiei operei al cărei proprietar este, un drept de utilizare a copiei respective pe durată nelimitată.
2) Articolul 4 alineatul (2) și articolul 5 alineatul (1) din Directiva 2009/24 trebuie interpretate în sensul că, în cazul revânzării unei licențe de utilizare care implică revânzarea unei copii a unui program pentru calculator descărcat de pe pagina de internet a titularului dreptului de autor, licență care fusese acordată inițial primului dobânditor de către respectivul titular al dreptului de autor pe durată nelimitată și cu plata unui preț destinat să îi permită acestuia din urmă obținerea unei remunerații corespunzătoare valorii economice a respectivei copii a operei sale, al doilea dobânditor al licenței respective, precum și orice dobânditor ulterior al acesteia din urmă vor putea invoca epuizarea dreptului de distribuție prevăzut la articolul 4 alineatul (2) din această directivă și, prin urmare, vor putea fi considerați dobânditori legali ai unei copii a unui program pentru calculator, în sensul articolului 5 alineatul (1) din directiva respectivă, și vor putea să beneficieze de dreptul de reproducere prevăzut de această din urmă dispoziție.”
(ii) Speță analizată de instantele nationale
Într-o alta cauză, la instantele nationale din România[57] s-a analizat disputa privind solicitarea titularului dreptului de autor cu privire la un program denumit „Automaster”.
Reclamanta, o societate X din Finlanda, a chemat-o în judecată pe pârâtă, o societate Y din București, solicitând instantei să fie obligată pârâta să înceteze orice act de încălcare a drepturilor de autor ale reclamantei cu privire la programul de calculator denumit „Automaster” și asupra operelor derivate realizate din acest program de calculator, săvârșită prin
(a) folosirea fără drept a programului de calculator „Automaster”, inclusiv, dar fără a se limita la reproducerea, distribuirea, comunicarea publică (inclusiv prin punerea la dispoziția terților prin permiterea accesului la acestea dintr-un loc și la un moment ales de către terți), închirierea, împrumutul, radiodifuzarea, retransmiterea prin cablu, importul în vederea comercializării și realizarea de opere derivate ale programului de calculator „AutoMaster” și a oricăror modificări, alterări, caracteristici adiționale, documentații sau traduceri ale acestuia, precum și prin
(b) afirmarea calității de autor asupra programului de calculator „AutoMaster” și/sau a operelor derivate din acesta;
Tribunalul București – Secția A V- A Civilă, prin sentința civilă nr. 113 din data de: 26.01.2017, a dispus, in esenta urmatoarele:
A admis acțiunea în parte formulată de reclamant, în contradictoriu cu pârâta.
A obligat-o pe pârâtă să înceteze acțiunile de încălcare a dreptului de autor asupra programului de calculator ” Automaster” și asupra operelor derivate din acest program prin reproducerea, distribuirea și realizarea de opere derivate și a oricăror modificări.
A interzis savârșirea acțiunilor de fabricare și oferire spre vânzare a produselor purtând semnul “Automaster”.
Printre considerente, tribunalul a retinut urmatoarele: “Pentru a decide caracterul licit sau ilicit al crearii programelor Tribunalul a verificat considerentele hotararii pronuntate de Curtea de Justitie a Uniunii Europene in cauza C-406/10 S__ Institute Inc./World Programming Ltd. In hotarare Curtea a retinut:
„Trebuie precizat în acest context că, dacă un terț ar obține partea codului sursă sau a codului obiect referitoare la limbajul de programare sau la formatul de fișier de date utilizat în cadrul unui program pentru calculator și ar crea, cu ajutorul acestui cod, elemente similare în propriul program pentru calculator, acest comportament ar fi susceptibil să constituie o reproducere parțială, în sensul articolului 4 litera (a) din Directiva 91/250.
Or, astfel cum reiese din decizia de trimitere, WPL nu a avut acces la codul sursă al programului creat de S__ Institute și nu a realizat decompilarea codului obiect al acestui program. Prin analiza, studiul și testarea comportamentului programului creat de S__ Institute, WPL a reprodus funcționalitatea acestuia utilizând același limbaj de programare și același format de fișiere de date”.
Tribunalul a mai reținut că pârâta a avut acces la aceste elemente ale programului în derularea contractului de distributie, astfel că situația sa nu este a tertului care a obtinut ideile si principiile care stau la baza elementelor programelor prin simpla analiza si studiu.
În acelasi sens sunt si dispozitiile Legii 8/1996 – art. 78-80.
Tribunalul retine aplicabilitatea art. 79 lit.c din Legea 8/1996: programele derivate sunt similare, iar informatiile au fost obtinute de parata prin reproducerea programului reclamantei, informatiile fiind necesare interoperabilității unui program pentru calculator cu alte programe pentru calculator; fata de sustinerile paratei insasi aceasta reproducere – care poate privi doar parti de program – este indispensabila obtinerii informatiilor, avand in vedere ca parata a aratat ca „ aceste aplicații se conectează cu programul Automaster și fac schimb de informații”.
Ulterior, sentienta T.M.B. a fost schimbată în apel de către Curtea de Apel Bucuresti Secția a IV-a civilă prin Decizia civilă nr. 488 a/2017 25.04.2018[58], în sensul că a respins acțiunea restrânsă ca neîntemeiată.
În considerentele deciziei C.A.B. s-au reținut, printre altele, și urmatoarele:
Curtea constată că cele două opere înregistrate la ORDA având în denumire sintagma ”AM”, respectiv AM DICTIONAR ROMANIA și AM SETARI ROM SPECIFIC corespund definiției operelor derivate dată de art. 8 lit. a din Legea nr. 8/1996, în forma în vigoare la momentul realizării acestor softuri, potrivit cărora „ Fără a prejudicia drepturile autorilor operei originale, constituie, de asemenea, obiect al dreptului de autor operele derivate care au fost create plecând de la una sau mai multe opere preexistente, și anume: … a) traducerile, adaptările , adnotările, … care reprezintă o muncă intelectuală de creație; ”. (…)
Aceste două opere au fost realizate în baza clauzelor contractului de distribuție: traducerea a fost realizată în considerarea obligațiilor stabilite la art. 3.6.2. din contractul de distribuție, iar setările specifice au fost realizate în considerarea obligațiilor stabilite la art. 3.6.1. De altfel, așa cum s-a reținut mai sus, fără realizarea acestor opere derivate contractul de distribuție nu putea produce efecte, ca urmare a lipsei de interes a agenților economici cu activitate pe teritoriul României de a achiziționa un soft neadaptat nevoilor lor din punct de vedere lingvistic și fiscal. În privința traducerii, în art. 3.6.2. s-a stabilit expres că aceasta este în sarcina Distribuitorului. Cât privește adaptarea la cerințele specifice din România, aceasta decurge din dispozițiile art. 3.6.1. din contractul de distribuție și din necesitatea îndeplinirii acestei cerințe pentru ca distribuția softului Automaster să poată fi realizată pe teritoriul României.
Prin urmare, a existat acordul reclamantei la realizarea acestor opere derivate. Mai mult, aceste opere derivate erau necesare pentru utilizarea programului Automaster pe teritoriul României corespunzător destinației sale și, prin urmare, chiar dacă nu ar fi existat acordul expres al reclamantei, ar fi fost aplicabile dispozițiile art. 76 din Legea nr. 8/1996, potrivit cărora „ În lipsa unei clauze contrare, nu sunt supuse autorizării titularului dreptului de autor actele prevăzute la art. 73 lit. a) și b), dacă acestea sunt necesare pentru a permite dobânditorului legitim să utilizeze programul pentru calculator într-un mod corespunzător destinației sale, inclusiv pentru corectarea erorilor.”. (…)
Prin urmare, în raport de cele reținute mai sus, Curtea constată că în mod greșit Tribunalul a constatat încălcarea de către pârâtă a dreptului de autor al reclamantei asupra programului Automaster bazându-se pe deducția că softurile realizate de pârâtă ar reproduce de o manieră nepermisă codul-sursă al programului Automaster, în condițiile în care acest fapt nu este dovedit și, mai mult, nu este nici pretins de către reclamantă.”
În prezent cauza se afla în recurs, pe rolul Î.C.C.J. si urmeaza să aflam solutia finală asupra acestei cauze.
d) Concluzii
În concluzie, este de necontestat că piața serviciilor de software a evoluat într-un ritm alert, iar capacitatea de întelegere a efectelor pe care le poate produce un contract de servicii software trebuie adaptată în aceeasi masură.
De aceea, apreciem că, este în interesul tuturor părtilor implicate în astfel de operațiuni, să fie analizate contractele din cat mai multe perspective, inclusiv cea juridică.
Așa cum am putut observa în cele expuse in cadrul acestei lucrări, una dintre preocuparile părtilor ar putea sa fie diminuarea, pe cât posibil, a riscurilor legale și contractuale, ca de exemplu: riscul privind insuficienta determinare a obiectului contractului, cel privind drepturile de autor (inclusiv mijloacelor de protectie-opozabilitate), divulgarea secrertului comercial (know how) al clientului, divulgarea IP, divulgarea/utilizarea codului sursa/cod obiect, fără drept, confidentialitatea datelor, și nu în ultimul rând, riscurile de natură fiscală (mai ales în contractele transfrontaliere).
[1]https://www.delltechnologies.com/content/dam/delltechnologies/assets/perspectives/2030/pdf/SR1940_IFTFforDellTechnologies_Human-Machine_070517_readerhigh-res.pdf (pg 16)
[2] https://inaco.ro/wp-content/uploads/2018/09/Ghidul-meseriilor-viitorului-6-sep-2018.pdf (pg.13)
[3] https://ro.wikipedia.org/wiki/Program_(informatic%C4%83)#Clase_de_programe_informatice
[4]https://lege5.ro/App/Document/gmzdsmztga2q/contributii-la-studiul-regimului-juridic-al-programelor-pentru-calculator-in-sistemul-de-drept-roman?pid=284701582&expression=#p-284701582
– Universul Juridic nr. 5/2019 Contribuții la studiul regimului juridic al programelor pentru calculator în sistemul de drept roman, de Teodor Bodoașcă- 02 mai 2019
[5] https://ro.wikipedia.org/wiki/Baz%C4%83_de_date
[6] http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/54260
[7] https://www.wto.org/english/docs_e/legal_e/27-trips_03_e.htm
Annex 1C- Agreement On Trade-Related Aspects Of Intellectual Property Rights
[8] Article 9 Relation to the Berne Convention
Members shall comply with Articles 1 through 21 of the Berne Convention (1971) and the Appendix thereto. However, Members shall not have rights or obligations under this Agreement in respect of the rights conferred under Article 6bis of that Convention or of the rights derived therefrom.
Copyright protection shall extend to expressions and not to ideas, procedures, methods of operation or mathematical concepts as such.
Article 10 Computer Programs and Compilations of Data
Computer programs, whether in source or object code, shall be protected as literary works under the Berne Convention (1971).
Compilations of data or other material, whether in machine readable or other form, which by reason of the selection or arrangement of their contents constitute intellectual creations shall be protected as such. Such protection, which shall not extend to the data or material itself, shall be without prejudice to any copyright subsisting in the data or material itself.
Article 11- Rental Rights
In respect of at least computer programs and cinematographic works, a Member shall provide authors and their successors in title the right to authorize or to prohibit the commercial rental to the public of originals or copies of their copyright works. A Member shall be excepted from this obligation in respect of cinematographic works unless such rental has led to widespread copying of such works which is materially impairing the exclusive right of reproduction conferred in that Member on authors and their successors in title. In respect of computer programs, this obligation does not apply to rentals where the program itself is not the essential object of the rental.
[9] https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=CELEX%3A32009L0024
[10] Articolul 1 Obiectul protecției
(1) În conformitate cu dispozițiile prezentei directive, statele membre protejează programele pentru calculator, prin dreptul de autor, în calitate de opere literare în înțelesul Convenției de la Berna privind protecția operelor literare și artistice. În înțelesul prezentei directive, noțiunea „program pentru calculator” include materialul de concepție pregătitor.
(2) Protecția în conformitate cu prezenta directivă se aplică oricărei forme de exprimare a unui program pentru calculator. Ideile și principiile care se află la baza unui element al oricărui program pentru calculator, inclusiv cele care se află la baza interfețelor sale, nu sunt protejate de dreptul de autor în temeiul prezentei directive.
(3) Un program pentru calculator este protejat dacă este original, în sensul că reprezintă o creație intelectuală proprie autorului. Niciun alt criteriu nu se aplică pentru a stabili dacă acesta poate beneficia de protecție.
[11] https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=CELEX%3A31996L0009
[12] Articolul 3 Obiectul protecției
(1) În conformitate cu prezenta directivă, bazele de date care, prin alegerea sau dispunerea elementelor, constituie o creație intelectuală proprie a autorului sunt protejate ca atare de dreptul de autor. Nici un alt criteriu nu se aplică pentru a determina dacă bazele de date pot beneficia de această protecție.
(2) Protecția bazelor de date prin dreptul de autor, prevăzută în prezenta directivă, nu se extinde și la conținutul lor și nu aduce atingere drepturilor care continuă să aibă incidență asupra conținutului menționat.
[13] Art. 3. – (1) Este autor persoana fizică sau persoanele fizice care au creat opera.
[14] Art. 1. – (1) Dreptul de autor asupra unei opere literare, artistice sau științifice, precum și asupra altor opere de creație intelectuală este recunoscut și garantat în condițiile prezentei legi. Acest drept este legat de persoana autorului și comportă atribute de ordin moral și patrimonial.
[15] Art. 7. – Constituie obiect al dreptului de autor operele originale de creație intelectuală în domeniul literar, artistic sau științific, oricare ar fi modalitatea de creație, modul sau forma de exprimare și independent de valoarea și destinația lor, cum sunt:a)scrierile literare și publicistice, conferințele, predicile, pledoariile, prelegerile și orice alte opere scrise sau orale, precum și programele pentru calculator;
[16] Articolul 2 Calitatea de autor al programelor (1) Autorul unui program pentru calculator reprezintă persoana fizică sau grupul de persoane fizice care au creat programul sau, dacă legislația statului membru în cauză permite acest lucru, persoana juridică desemnată de legislația respectivă ca fiind titularul dreptului.
[17] Art. 73. – Legea nr. 8/1996 (1) Prin prezenta lege, protecția programelor pentru calculator include orice expresie a unui program, programele de aplicație și sistemele de operare, exprimate în orice fel de limbaj, fie în cod-sursă sau cod-obiect, materialul de concepție pregătitor, precum și manualele.
[18] Art. 140. – Legea nr. 8/1996: (1) Dispozițiile prezentului capitol privesc protecția juridică a bazelor de date, în orice formă a lor. (2) În sensul prezentei legi, prin bază de date se înțelege o culegere de opere, de date sau de alte elemente independente, protejate ori nu prin drept de autor sau conex, dispuse într-o modalitate sistematică ori metodică și în mod individual accesibile prin mijloace electronice sau printr-o altă modalitate. (3) Protecția prevăzută în prezentul capitol nu se aplică programelor pentru calculator utilizate la fabricarea sau funcționarea bazelor de date accesibile prin mijloace electronice.
[19] Art. 3. – Oficiul Român pentru Drepturile de Autor administrează următoarele registre naționale: (…)
b)Registrul național al programelor pentru calculator;
Art. 4. – Înregistrarea sau înscrierea în registrele naționale prevăzute la art. 3 este obligatorie și se efectuează pe propria răspundere a persoanelor fizice sau juridice. Înregistrarea sau înscrierea nu este constitutivă de drepturi de autor ori de drepturi conexe.
[20] Art. 2. -În sensul prezentei ordonanțe, termenii și expresiile de mai jos au următorul înțeles: (…)
g) licența programului pentru calculator – autorizarea scrisă, care însoțește programul pentru calculator, dată de titularul dreptului de autor privind dreptul de utilizare a acelui program.
[21] Art. 43. – (1) Constituie contravenții următoarele fapte și se sancționează după cum urmează:
a)neînregistrarea sau neînscrierea în registrele naționale administrate de Oficiul Român pentru Drepturile de Autor, conform prevederilor prezentei ordonanțe, cu amendă de la 2.000 lei la 10.000 lei;
[22] Art. 60. – Scutiri A se vedea și Ordonanţă de urgenţă 3/2018 – Derogare prin Ordonanţă de urgenţă 48/2020.
Sunt scutiți de la plata impozitului pe venit următorii contribuabili: (…)
persoanele fizice, pentru veniturile realizate din salarii și asimilate salariilor prevăzute la art. 76 alin. (1)- (3), ca urmare a desfășurării activității de creare de programe pentru calculator, în condițiile stabilite prin ordin comun al ministrului comunicațiilor și societății informaționale, al ministrului muncii și justiției sociale, al ministrului educației naționale și al ministrului finanțelor publice;
[23] Art. II. – (1) Prin derogare de la prevederile art. 60, 1381 și 154 alin. (1) lit. r) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, pe perioada stării de urgență instituite prin decret emis de Președintele României, pentru indemnizațiile prevăzute la art. XI alin. (1) și art. XV din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 30/2020 pentru modificarea și completarea unor acte normative, precum și pentru stabilirea unor măsuri în domeniul protecției sociale în contextul situației epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2, cu modificările și completările ulterioare, și la art. 3 din Legea nr. 19/2020 privind acordarea unor zile libere părinților pentru supravegherea copiilor, în situația închiderii temporare a unităților de învățământ, cu modificările și completările ulterioare, suportate din bugetul asigurărilor pentru șomaj, respectiv din bugetul de stat, nu se acordă facilități fiscale. (2) Prevederile alin. (1) se aplică indemnizațiilor acordate din bugetul de asigurări pentru șomaj sau bugetul de stat începând cu luna aprilie 2020.
[24] (TITLUL VII Taxa pe valoarea adăugată > CAPITOLUL IV Operațiuni cuprinse în sfera de aplicare a taxei > Art. 271. – Prestarea de servicii > (3) Prestările de servicii cuprind operațiuni cum sunt: b) cesiunea bunurilor necorporale, indiferent dacă acestea fac sau nu obiectul unui drept de proprietate, cum sunt: transferul și/sau cesiunea drepturilor de autor, brevetelor, licențelor, mărcilor comerciale și a altor drepturi similare;
[25] Art. 1. – (1) Angajații operatorilor economici care își desfășoară activitatea pe teritoriul României în conformitate cu legislația în vigoare, al căror obiect de activitate include crearea de programe pentru calculator (cod CAEN 5821, 5829, 6201, 6202, 6209), beneficiază de scutirea de impozit pe veniturile din salarii și asimilate salariilor, prevăzută la art. 60 pct. 2 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiții:
[26] Art. 4. – Scutirea de impozit pe veniturile din salarii și asimilate salariilor, prevăzută la art. 60 pct. 2 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, se aplică lunar numai pentru veniturile din salarii și asimilate salariilor, obținute din desfășurarea unei activități de creare de programe pentru calculator, în baza unui contract individual de muncă, indiferent de momentul angajării persoanei care beneficiază de scutire, și fără a fi condiționată de contribuția acesteia la realizarea plafonului minim de venit prevăzut la art. 1 alin. (1) lit. e).
[27] SECȚIUNEA 1 Venituri impozabile obținute din România
În aplicarea prevederilor art. 223 alin. (1) lit. d) și e) din Codul fiscal:
(3) În cazul unei tranzacții care implică transferul de software, încadrarea ca redevență a sumei care trebuie plătită depinde de natura drepturilor transferate.
(4) În cazul unui transfer parțial al dreptului de autor asupra unui software, suma care trebuie plătită este o redevență dacă primitorul dobândește dreptul de a utiliza acel software, astfel încât lipsa acestui drept constituie o încălcare a dreptului de autor. Exemple de astfel de tranzacții sunt transferurile de drepturi de a reproduce și distribui către public orice software, precum și transferurile de drept de a modifica și a face public orice software.
(5) În analiza caracterului unei tranzacții care implică transferul de software nu se ține cont de dreptul de a copia un program exclusiv în scopul de a permite exploatarea efectivă a programului de către utilizator. În consecință, o sumă care trebuie plătită nu este o redevență dacă singurul drept transferat este un drept limitat de a copia un program, în scopul de a permite utilizatorului să-l exploateze. Același rezultat se aplică și pentru „drepturi de rețea sau site”, în care primitorul obține dreptul de a face multiple copii ale unui program, exclusiv în scopul de a permite exploatarea programului pe mai multe computere sau în rețeaua primitorului.
(6) Nu reprezintă redevențe sumele plătite de intermediarii distribuitori ai unui software în baza unui contract prin care se acordă frecvent dreptul de distribuție a unor exemplare ale software-ului, fără a da dreptul de reproducere. Distribuția poate fi făcută pe suporturi tangibile sau pe cale electronică, fără ca distribuitorul să aibă dreptul de a reproduce software-ul. De asemenea, nu reprezintă redevență suma plătită pentru un software ce urmează a fi supus unui proces de personalizare în vederea instalării sale. În aceste tranzacții, intermediarii distribuitori plătesc numai pentru achiziționarea exemplarelor de software și nu pentru a exploata un drept de autor pentru software.
(7) Suma care trebuie plătită pentru folosirea sau dreptul de a folosi ideile sau principiile cu privire la un software, cum ar fi schemele logice, algoritmii sau limbajele de programare, este o redevență.
(8) Software este orice program sau serie de programe care conține instrucțiuni pentru un computer, atât pentru operarea computerului (software de operare), cât și pentru îndeplinirea altor sarcini (software de aplicație).
[28] SECȚIUNEA a 2-a Prestarea de servicii
8. (11) În sensul art. 271 din Codul fiscal, sunt considerate prestări de servicii următoarele:
a) furnizarea de programe informatice software standard prin internet sau prin orice altă rețea electronică și care este în principal automatizată, necesitând intervenție umană minimă, fiind un serviciu furnizat pe cale electronică, conform art. 266 alin. (1) 28 din Codul fiscal;
b) furnizarea de licențe în cadrul unui contract de licență privind programele informatice software, care permite clientului instalarea programului software pe diverse stații de lucru, împreună cu furnizarea de programe software standard pe dischetă sau pe un alt purtător de date, conform art. 271 alin. (3) b) din Codul fiscal;
c) furnizarea de programe informatice software personalizate, chiar și în cazul în care programul software este furnizat pe dischetă sau pe un alt purtător de date. Programul software personalizat reprezintă orice program software creat sau adaptat nevoilor specifice ale clienților, conform cerințelor exprimate de aceștia;
[29] Art. 194. Legea nr. 8/1996 Constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă punerea la dispoziția publicului, inclusiv prin internet ori prin alte rețele de calculatoare, fără drept, a operelor sau a produselor purtătoare de drepturi conexe ori de drepturi sui-generis ale fabricanților de baze de date sau a copiilor acestora, indiferent de suport, astfel încât publicul să le poată accesa în orice loc sau în orice moment ales în mod individual.
Art. 195. – Legea nr.8/1996 Constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani ori cu amendă reproducerea neautorizată pe sisteme de calcul a programelor pentru calculator în oricare dintre următoarele modalități: instalare, stocare, rulare sau executare, afișare ori transmitere în rețea internă.
[30] Art. 360. (1) Accesul, fără drept, la un sistem informatic se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amendă. (2) Fapta prevăzută în alin. (1), săvârșită în scopul obținerii de date informatice, se pedepsește cu închisoarea de la 6 luni la 5 ani. (3) Dacă fapta prevăzută în alin. (1) a fost săvârșită cu privire la un sistem informatic la care, prin intermediul unor proceduri, dispozitive sau programe specializate, accesul este restricționat sau interzis pentru anumite categorii de utilizatori, pedeapsa este închisoarea de la 2 la 7 ani.
*) Potrivit Deciziei nr. 15/2013, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 760 din 06.12.2013, Înalta Curte de Casație și Justiție a admis recursul în interesul legii formulat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și a stabilit că :
1. Montarea la bancomat a dispozitivelor autonome de citire a benzii magnetice a cardului autentic și a codului PIN aferent acestuia (skimmere, minivideocamere sau dispozitive tip tastatură falsă) constituie infracțiunea prevăzută de art. 46 alin. (2) din Legea nr. 161/2003 [art. 365 alin. (1) din Codul Penal actual].
2. Folosirea la bancomat a unui card bancar autentic, fără acordul titularului său, în scopul efectuării unor retrageri de numerar, constituie infracțiunea de efectuare de operațiuni financiare în mod fraudulos prin utilizarea unui instrument de plată electronică, inclusiv a datelor de identificare care permit utilizarea acestuia, prevăzută de art. 27 alin. (1) din Legea nr. 365/2002 [art. 250 din Codul Penal actual], în concurs ideal cu infracțiunea de acces, fără drept, la un sistem informatic comisă în scopul obținerii de date informatice prin încălcarea măsurilor de securitate, prevăzută de art. 42 alin. (1), (2) și (3) din Legea nr. 161/2003 [art. 360 din Codul Penal actual].
3. Folosirea la bancomat a unui card bancar falsificat, pentru retrageri de numerar, constituie infracțiunea de efectuare de operațiuni financiare în mod fraudulos prin utilizarea unui instrument de plată electronică, inclusiv a datelor de identificare care permit utilizarea acestuia, prevăzută de art. 27 alin. (1) din Legea nr. 365/2002 [art. 250 din Codul Penal actual], în concurs ideal cu infracțiunea de acces, fără drept, la un sistem informatic comisă în scopul obținerii de date informatice prin încălcarea măsurilor de securitate, prevăzută de art. 42 alin. (1), (2) și (3) din Legea nr. 161/2003 [art. 360 din Codul Penal actual], și cu infracțiunea de falsificare a instrumentelor de plată electronică, prevăzută de art. 24 alin. (2) din Legea nr. 365/2002 [art. 313 din Codul Penal actual].
Dezlegarea dată problemei de drept rămâne obligatorie pentru instanțe și după data de 1 februarie 2014.
Interceptarea ilegală a unei transmisii de date informatice
Art. 361. – (1) Interceptarea, fără drept, a unei transmisii de date informatice care nu este publică și care este destinată unui sistem informatic, provine dintr-un asemenea sistem sau se efectuează în cadrul unui sistem informatic se pedepsește cu închisoarea de la unu la 5 ani. (2) Cu aceeași pedeapsă se sancționează și interceptarea, fără drept, a unei emisii electromagnetice provenite dintr-un sistem informatic, ce conține date informatice care nu sunt publice.
Alterarea integrității datelor informatice
Art. 362. – Fapta de a modifica, șterge sau deteriora date informatice ori de a restricționa accesul la aceste date, fără drept, se pedepsește cu închisoarea de la unu la 5 ani.
Perturbarea funcționării sistemelor informatice
Art. 363. – Fapta de a perturba grav, fără drept, funcționarea unui sistem informatic, prin introducerea, transmiterea, modificarea, ștergerea sau deteriorarea datelor informatice sau prin restricționarea accesului la date informatice, se pedepsește cu închisoarea de la 2 la 7 ani.
Transferul neautorizat de date informatice
Art. 364. – Transferul neautorizat de date dintr-un sistem informatic sau dintr-un mijloc de stocare a datelor informatice se pedepsește cu închisoarea de la unu la 5 ani.
Operațiuni ilegale cu dispozitive sau programe informatice
Art. 365. (1) Fapta persoanei care, fără drept, produce, importă, distribuie sau pune la dispoziție sub orice formă:
a) dispozitive sau programe informatice concepute sau adaptate în scopul comiterii uneia dintre infracțiunile prevăzute în 360–364;
b) parole, coduri de acces sau alte asemenea date informatice care permit accesul total sau parțial la un sistem informatic, în scopul săvârșirii uneia dintre infracțiunile prevăzute în 360–364,
se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.
*) Potrivit Deciziei nr. 15/2013, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 760 din 06.12.2013, Înalta Curte de Casație și Justiție a admis recursul în interesul legii formulat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și a stabilit că :
Montarea la bancomat a dispozitivelor autonome de citire a benzii magnetice a cardului autentic și a codului PIN aferent acestuia (skimmere, minivideocamere sau dispozitive tip tastatură falsă) constituie infracțiunea prevăzută de art. 46 alin. (2) din Legea nr. 161/2003 [art. 365 alin. (1) din Codul Penal actual].
Dezlegarea dată problemei de drept rămâne obligatorie pentru instanțe și după data de 1 februarie 2014.
(2) Deținerea, fără drept, a unui dispozitiv, a unui program informatic, a unei parole, a unui cod de acces sau a altor date informatice dintre cele prevăzute în alin. (1), în scopul săvârșirii uneia dintre infracțiunile prevăzute în art. 360–364, se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă.
[31] TITLUL III Prevenirea și combaterea criminalității informatice
CAPITOLUL I Dispoziții generale
Art. 34. – Prezentul titlu reglementează prevenirea și combaterea criminalității informatice, prin măsuri specifice de prevenire, descoperire și sancționare a infracțiunilor săvârșite prin intermediul sistemelor informatice, asigurându-se respectarea drepturilor omului și protecția datelor personale.
Art. 35. – (1) În prezentul titlu, termenii și expresiile de mai jos au următorul înțeles:
a) prin sistem informatic se înțelege orice dispozitiv sau ansamblu de dispozitive interconectate sau aflate în relație funcțională, dintre care unul sau mai multe asigură prelucrarea automată a datelor, cu ajutorul unui program informatic;b)prin prelucrare automată a datelor se înțelege procesul prin care datele dintr-un sistem informatic sunt prelucrate prin intermediul unui program informatic;
c) prin program informatic se înțelege un ansamblu de instrucțiuni care pot fi executate de un sistem informatic în vederea obținerii unui rezultat determinat;
d) prin date informatice se înțelege orice reprezentare a unor fapte, informații sau concepte într-o formă care poate fi prelucrată printr-un sistem informatic. În această categorie se include și orice program informatic care poate determina realizarea unei funcții de către un sistem informatic;
e) prin furnizor de servicii se înțelege:
orice persoană fizică sau juridică ce oferă utilizatorilor posibilitatea de a comunica prin intermediul sistemelor informatice;orice altă persoană fizică sau juridică ce prelucrează sau stochează date informatice pentru persoanele prevăzute la pct. 1și pentru utilizatorii serviciilor oferite de acestea;
f) prin date referitoare la traficul informațional se înțelege orice date informatice referitoare la o comunicare realizată printr-un sistem informatic și produse de acesta, care reprezintă o parte din lanțul de comunicare, indicând originea, destinația, ruta, ora, data, mărimea, volumul și durata comunicării, precum și tipul serviciului utilizat pentru comunicare;
g) prin date referitoare la utilizatori se înțelege orice informație care poate conduce la identificarea unui utilizator, incluzând tipul de comunicație și serviciul folosit, adresa poștală, adresa geografică, numere de telefon sau alte numere de acces și modalitatea de plată a serviciului respectiv, precum și orice alte date care pot conduce la identificarea utilizatorului;
h) prin măsuri de securitate se înțelege folosirea unor proceduri, dispozitive sau programe informatice specializate cu ajutorul cărora accesul la un sistem informatic este restricționat sau interzis pentru anumite categorii de utilizatori;i)prin materiale pornografice cu minori se înțelege orice material care prezintă un minor având un comportament sexual explicit sau o persoană majoră care este prezentată ca un minor având un comportament sexual explicit ori imagini care, deși nu prezintă o persoană reală, simulează, în mod credibil, un minor având un comportament sexual explicit.
(2) În sensul prezentului titlu, acționează fără drept persoana care se află în una dintre următoarele situații:
a) nu este autorizată, în temeiul legii sau al unui contract;
b) depășește limitele autorizării;
c) nu are permisiunea, din partea persoanei fizice sau juridice competente, potrivit legii, să o acorde, de a folosi, administra sau controla un sistem informatic ori de a desfășura cercetări științifice sau de a efectua orice altă operațiune într-un sistem informatic.
CAPITOLUL IIPrevenirea criminalității informatice
Art. 36. – Pentru asigurarea securității sistemelor informatice și a protecției datelor personale, autoritățile și instituțiile publice cu competențe în domeniu, furnizorii de servicii, organizațiile neguvernamentale și alți reprezentanți ai societății civile desfășoară activități comune și programe de prevenire a criminalității informatice.
Art. 37. – Autoritățile și instituțiile publice cu competențe în domeniu, în cooperare cu furnizorii de servicii, organizațiile neguvernamentale și alți reprezentanți ai societății civile promovează politici, practici, măsuri, proceduri și standarde minime de securitate a sistemelor informatice.
Art. 38. – Autoritățile și instituțiile publice cu competențe în domeniu, în cooperare cu furnizorii de servicii, organizațiile neguvernamentale și alți reprezentanți ai societății civile organizează campanii de informare privind criminalitatea informatică și riscurile la care sunt expuși utilizatorii de sisteme informatice.
Art. 39. – (1) Ministerul Justiției, Ministerul de Interne, Ministerul Comunicațiilor și Tehnologiei Informației, Serviciul Român de Informații și Serviciul de Informații Externe constituie și actualizează continuu baze de date privind criminalitatea informatică. (2) Institutul Național de Criminologie din subordinea Ministerului Justiției efectuează studii periodice în scopul identificării cauzelor care determină și a condițiilor ce favorizează criminalitatea informatică.
Art. 40. – Ministerul Justiției, Ministerul de Interne, Ministerul Comunicațiilor și Tehnologiei Informației, Serviciul Român de Informații și Serviciul de Informații Externe desfășoară programe speciale de pregătire și perfecționare a personalului cu atribuții în prevenirea și combaterea criminalității informatice.
Art. 41. – Proprietarii sau administratorii de sisteme informatice la care accesul este interzis sau restricționat pentru anumite categorii de utilizatori au obligația de a avertiza utilizatorii cu privire la condițiile legale de acces și utilizare, precum și cu privire la consecințele juridice ale accesului fără drept la aceste sisteme informatice. Avertizarea trebuie să fie accesibilă oricărui utilizator.
[32] Art. 3. – (1) Dispozițiile prezentului cod se aplică și raporturilor dintre profesioniști, precum și raporturilor dintre aceștia și orice alte subiecte de drept civil. (2) Sunt considerați profesioniști toți cei care exploatează o întreprindere. (3) Constituie exploatarea unei întreprinderi exercitarea sistematică, de către una ori mai multe persoane, a unei activități organizate ce constă în producerea, administrarea sau înstrăinarea de bunuri ori în prestarea de servicii, indiferent dacă are ori nu un scop lucrativ.
[33] https://www.oracle.com/ro/applications/what-is-saas/
[34] Disponibila aici:
https://www.microsoft.com/ro-ro/microsoft-365/p/office-professional-2019/cfq7ttc0k7c5?cid=msft_web_collection&activetab=pivot%3aoverviewtab
[35] Disponibil aici: https://www.oracle.com/mysql/
[36] https://ro.wikipedia.org/wiki/Software_cu_surs%C4%83_deschis%C4%83
[37] https://ro.wikipedia.org/wiki/GPL_(licen%C8%9B%C4%83,_versiunea_3)
[38] https://ro.wikipedia.org/wiki/Apache_(server)
[39] https://h2o.law.harvard.edu/collages/41112
[40] Art. 1.166. – Contractul este acordul de voințe dintre două sau mai multe persoane cu intenția de a constitui, modifica sau stinge un raport juridic.Regulile aplicabile contractelor
Art. 1.167. – (1) Toate contractele se supun regulilor generale din prezentul capitol. (2) Regulile particulare privitoare la anumite contracte sunt prevăzute în prezentul cod sau în legi speciale.
[41] Regulile aplicabile contractelor nenumite
Art. 1.168. – Contractelor nereglementate de lege li se aplică prevederile prezentului capitol, iar dacă acestea nu sunt îndestulătoare, regulile speciale privitoare la contractul cu care se aseamănă cel mai mult.
Libertatea de a contracta
Art. 1.169. – Părțile sunt libere să încheie orice contracte și să determine conținutul acestora, în limitele impuse de lege, de ordinea publică și de bunele moravuri.
Buna-credință
Art. 1.170. – Părțile trebuie să acționeze cu bună-credință atât la negocierea și încheierea contractului, cât și pe tot timpul executării sale. Ele nu pot înlătura sau limita această obligație.
[42] Sintagma a fost retinuta de instante (Tribunalul Teleorman dec. nr. 301 din 26 aprilie 2015, www legalis.ro) citata in Dreptul contractelor civile si comerciale -Teorie, jurisprudenta, modele Vasile Nemes si Gabriela Firbinteanu – Editura Hamangiu 2020, – pg. 158.
[43] Contractul de adeziune
Art. 1.175. – Contractul este de adeziune atunci când clauzele sale esențiale sunt impuse ori sunt redactate de una dintre părți, pentru aceasta sau ca urmare a instrucțiunilor sale, cealaltă parte neavând decât să le accepte ca atare.
[44] 1. Administrator baze de date 2. Analist 3. Inginer de sistem în informatică 4. Inginer de sistem software 5. Manager de proiect informatic 6. Programator 7. Proiectant de sisteme informatice 8. Programator de sistem informatic 9. Programator ajutor 10. Analist ajutor.
[45] https://en.m.wikipedia.org/wiki/Software_development
[46] Ordonanța nr. 25/2006 privind întărirea capacității administrative a Oficiului Român pentru Drepturile de Autor
Art. 2. -În sensul prezentei ordonanțe, termenii și expresiile de mai jos au următorul înțeles: (…)
g) licența programului pentru calculator – autorizarea scrisă, care însoțește programul pentru calculator, dată de titularul dreptului de autor privind dreptul de utilizare a acelui program.
[47] Detalii se pot regasi in cursul despre Proiectarea Sistemelor Software Complexe (pg2)_ http://www.aut.upt.ro/staff/diercan/data/PSSC/curs-13.pdf
[48] https://anis.ro/wp-content/uploads/ANIS-Ghid-Achizitii-Software-pentru-Institutiile-Publice-RO-v2.0.pdf
[49] http://andrei.clubcisco.ro/cursuri/f/f-sym/4idp/1_Etapele_dezvoltarii_doc.pdf
[50] https://ro.wikipedia.org/wiki/Comer%C8%9B_electronic
[51] http://www.aut.upt.ro/staff/diercan/data/PSSC/curs-02.pdf
[52] https://anis.ro/wp-content/uploads/ANIS-Ghid-Achizitii-Software-pentru-Institutiile-Publice-RO-v2.0.pdf (PG 25)
[53] http://www.aut.upt.ro/staff/diercan/data/PSSC/curs-02.pdf
[54] https://ro.qwe.wiki/wiki/Patch_(computing)
[55] https://anis.ro/wp-content/uploads/ANIS-Ghid-Achizitii-Software-pentru-Institutiile-Publice-RO-v2.0.pdf
[56] http://curia.europa.eu/juris/document/document.jsf?text=&docid=124564&pageIndex=0&doclang=RO&mode=req&dir=&occ=first&part=1&cid=2609921
[57] http://www.rolii.ro/hotarari/59aa1e5be49009302f0011c7
[58] http://www.rolii.ro/hotarari/5d0991e8e49009e81d000056
